Viteza internetului are, de fapt, două componente diferite. Lățimea de bandă arată câte date pot trece prin conexiune într-o secundă, cum ar fi 300 sau 1.000 de megabiți pe secundă. Latența arată cât timp îi ia unui pachet de date să ajungă la destinație și să se întoarcă, de exemplu 8 sau 40 de milisecunde. Prima contează când descarci fișiere mari sau privești video de înaltă rezoluție; a doua contează când joci online, vorbești la telefon prin internet sau deschizi pagini cu multe elemente.
Cea mai bună analogie este o autostradă. Lățimea de bandă este numărul de benzi: cu cât sunt mai multe, cu atât trec mai multe mașini pe oră. Latența este timpul în care o mașină ajunge dintr-un oraș în altul: nu scade dacă adaugi benzi, pentru că depinde de distanță și de viteza de deplasare. În continuare afli cum se măsoară corect fiecare, de câtă viteză ai nevoie și de ce testul de viteză arată adesea mai puțin decât scrie în contract.
Lățimea de bandă: cât trece pe secundă
Lățimea de bandă este cantitatea maximă de date pe care o conexiune o poate transfera într-o secundă și se exprimă în biți pe secundă. În practică folosim multiplii: kilobiți (kbps), megabiți (Mbps) și gigabiți (Gbps) pe secundă. Un abonament „de 1 Gbps” promite deci până la 1.000 de megabiți pe secundă.
Megabiți și megaocteți: confuzia cea mai frecventă
Furnizorii de internet exprimă viteza în megabiți (Mb, cu b mic), iar programele care descarcă fișiere afișează adesea megaocteți (MB, cu B mare). Un octet are 8 biți, așa că trebuie să împarți la 8.
| Viteza din contract | Echivalent maxim teoretic | Un fișier de 1 GB se descarcă în aproximativ |
|---|---|---|
| 50 Mbps | 6,25 MB/s | 2 minute și 40 de secunde |
| 100 Mbps | 12,5 MB/s | 80 de secunde |
| 300 Mbps | 37,5 MB/s | 27 de secunde |
| 1.000 Mbps | 125 MB/s | 8 secunde |
În realitate, valorile sunt puțin mai mici, pentru că o parte din capacitate este ocupată de antetele pachetelor și de mesajele de control ale protocoalelor.
Descărcare și încărcare
Viteza de descărcare (download) este cea cu care primești date, iar viteza de încărcare (upload) este cea cu care trimiți. Multe tehnologii sunt asimetrice: cablul coaxial și rețelele mobile oferă de obicei mult mai puțin la încărcare decât la descărcare. Fibra optică permite ușor viteze simetrice, cum explicăm în articolul despre fibra optică. Încărcarea contează la apeluri video, la trimiterea fișierelor mari și la copiile de rezervă în cloud.
Latența: cât durează drumul
Latența este timpul necesar unui pachet ca să ajungă la destinație și, de obicei, să se întoarcă, măsurat în milisecunde. Valoarea dus-întors se numește RTT (Round-Trip Time), iar programul clasic care o măsoară este ping: trimite un pachet mic și cronometrează răspunsul.
Latența este suma mai multor întârzieri:
- Propagarea: timpul în care semnalul parcurge fizic distanța. În fibră, lumina face aproximativ 200 km într-o milisecundă, deci 1.000 km de cablu adaugă în jur de 5 ms la dus și tot atât la întors.
- Transmisia: timpul de „împingere” a biților pe fir, mai mare pe legăturile lente.
- Procesarea: timpul în care fiecare router citește antetul și decide unde trimite pachetul.
- Așteptarea la coadă: timpul petrecut de pachet în memoria unui router aglomerat. Este componenta cea mai variabilă și principala cauză a latenței mari seara.
Valori orientative de latență
| Situație | Latență tipică (dus-întors) |
|---|---|
| În rețeaua locală, prin cablu | sub 1 ms |
| Fibră, server în același oraș sau în țară | câteva ms până la circa 15 ms |
| Rețea mobilă 4G | de ordinul zecilor de ms |
| Rețea mobilă 5G, condiții bune | de obicei sub valorile 4G |
| Server pe alt continent | de la câteva zeci la peste 100 ms |
| Satelit pe orbită joasă | de ordinul zecilor de ms |
| Satelit geostaționar | peste 500 ms |
Valorile sunt orientative și depind de rețea, de ora din zi și de traseul pachetelor. Diferența dintre sateliții geostaționari și cei pe orbită joasă este explicată în ghidul despre internetul prin satelit, iar felul în care 5G reduce latența pe porțiunea radio, în Rețelele 5G: ce aduc diferit față de rețelele 4G.
Fluctuația și pierderea de pachete
Pe lângă viteză și latență, calitatea unei conexiuni depinde de cât de constantă este. Fluctuația (jitter) este variația latenței de la un pachet la altul: o conexiune cu 20 ms constant este mai bună pentru apeluri decât una care oscilează între 5 și 80 ms. Pierderea de pachete (packet loss) este proporția pachetelor care nu ajung deloc; chiar și 1–2% pot face o convorbire video sacadată sau pot produce sărituri bruște în jocuri.
Aplicațiile în timp real compensează fluctuația printr-o mică memorie tampon (buffer), care întârzie redarea cu câteva zeci de milisecunde ca să aștepte pachetele întârziate. Dacă fluctuația depășește memoria tampon, apar întreruperi.
Când coada devine problema: bufferbloat
Unele routere au memorii tampon foarte mari, care se umplu când cineva din casă descarcă sau încarcă ceva mare. Pachetele unui apel video așteaptă atunci la coadă în spatele descărcării, iar latența urcă de la câteva zeci la sute de milisecunde. Fenomenul se numește bufferbloat. Routerele moderne au funcții de gestionare inteligentă a cozilor (uneori numite SQM sau QoS) care îl reduc considerabil.
De câtă viteză ai nevoie
Pentru majoritatea activităților zilnice, latența mică și stabilitatea contează mai mult decât un abonament foarte mare. Tabelul de mai jos dă repere orientative per activitate, pentru un singur utilizator.
| Activitate | Lățime de bandă orientativă | Cât contează latența |
|---|---|---|
| Navigare, e-mail, mesagerie | câțiva Mbps | moderat |
| Apel video la calitate HD | câțiva Mbps, atât la descărcare, cât și la încărcare | mult |
| Video la rezoluție Full HD | circa 5–10 Mbps | puțin |
| Video la rezoluție 4K | circa 15–25 Mbps | puțin |
| Jocuri online | sub 10 Mbps în timpul jocului | foarte mult |
| Copii de rezervă în cloud | cât mai mult la încărcare | puțin |
Adună nevoile tuturor persoanelor care folosesc conexiunea simultan și adaugă o rezervă. O familie de patru persoane care privește video în paralel și ține apeluri de lucru se descurcă bine, de regulă, cu câteva sute de Mbps, dacă rețeaua din casă este bine pusă la punct. Dimensiunea fișierelor transferate depinde și de cât de bine sunt comprimate; principiul este explicat în Compresia datelor: cum se micșorează fișierele digitale.
De ce nu primești viteza din contract
În cele mai multe cazuri, încetinirea apare în rețeaua din casă, nu la furnizor. Cauzele frecvente sunt:
- Wi-Fi-ul: semnalul radio slăbește cu distanța și prin pereți, iar în blocurile cu pereți groși din beton armat scade mult de la o cameră la alta. Banda de 2,4 GHz ajunge mai departe, dar e mai lentă și mai aglomerată de rețelele vecinilor; banda de 5 GHz e mai rapidă, dar acoperă mai puțin.
- Echipamentele vechi: un router, un laptop sau un adaptor cu porturi limitate la 100 Mbps nu poate depăși această valoare, indiferent de abonament.
- Cablurile de rețea: cablurile vechi sau deteriorate pot limita viteza; pentru 1 Gbps folosește cabluri cel puțin din categoria Cat5e, ideal Cat6.
- Aglomerarea: seara, rețeaua furnizorului sau a blocului este folosită de mulți oameni simultan.
- Serverul de la celălalt capăt: un site lent sau îndepărtat nu va livra mai repede doar pentru că ai abonament mare. Marile site-uri rezolvă problema prin rețele de livrare de conținut, explicate în CDN-ul: cum se încarcă rapid site-urile din toată lumea.
- Programele din fundal: actualizări, sincronizări în cloud, alte dispozitive din casă.
Sfat: Pentru un test relevant, conectează calculatorul prin cablu direct la router, închide celelalte aplicații și dispozitive care folosesc internetul și repetă măsurătoarea de câteva ori, la ore diferite. Un singur test, pe Wi-Fi, dintr-o cameră îndepărtată, spune mai mult despre rețeaua din casă decât despre furnizor.
Ce spune contractul
Pentru internetul fix, contractele din Uniunea Europeană trebuie să precizeze, conform regulilor europene privind accesul la un internet deschis, mai multe valori ale vitezei: minimă, disponibilă în mod normal, maximă și cea promovată în reclame. Pentru internetul mobil se precizează viteza maximă estimată. Viteza minimă este cea la care ai dreptul în orice moment, cu excepția întreruperilor anunțate.
Important: În România, ANCOM pune la dispoziție gratuit un instrument oficial de măsurare a vitezei, Netograf.ro, ale cărui rezultate pot fi folosite ca probă în relația cu furnizorul. Dacă viteza măsurată corect este în mod repetat sub cea minimă din contract, reclamă în scris la furnizor, iar dacă nu se rezolvă, poți depune o petiție la ANCOM.
Cum îmbunătățești viteza percepută
Cele mai eficiente măsuri vizează rețeaua din casă și ordinea priorităților, nu neapărat abonamentul. În ordinea efortului:
- Folosește cablu de rețea pentru dispozitivele fixe: calculator de birou, consolă, televizor.
- Mută routerul într-o poziție centrală, ridicată, departe de dulapuri metalice, oglinzi mari și acvarii.
- Folosește banda de 5 GHz pentru dispozitivele apropiate de router.
- Actualizează software-ul routerului și activează gestionarea cozilor, dacă există.
- Programează transferurile mari (copii de rezervă, actualizări) în afara orelor în care ai apeluri sau jocuri.
- Pentru locuințe mari, folosește un sistem Wi-Fi cu mai multe puncte de acces legate între ele, ideal prin cablu.
- Abia apoi ia în calcul un abonament mai mare sau o altă tehnologie.
Limita pe care nu o poți depăși
Latența de bază este dată de distanță și de viteza luminii. Între București și un server de pe coasta de est a Americii de Nord sunt, în linie dreaptă, aproximativ 7.500 km, iar traseul real al cablurilor este mai lung, inclusiv prin cablurile submarine descrise în Cablurile submarine: coloana vertebrală a internetului. Chiar în condiții perfecte, drumul dus-întors durează câteva zeci de milisecunde. Niciun abonament nu schimbă această limită; doar apropierea serverului de tine o reduce.
Pe scurt despre viteza internetului
Viteza unei conexiuni se descrie prin două mărimi distincte: lățimea de bandă, în megabiți pe secundă, care arată cât trece, și latența, în milisecunde, care arată cât durează drumul. La acestea se adaugă fluctuația și pierderea de pachete, care descriu stabilitatea. Cele mai multe probleme de viteză țin de Wi-Fi, echipamente și aglomerare, iar un test făcut corect, prin cablu și repetat, este primul pas spre un diagnostic. Contextul general al drumului parcurs de date este explicat în ghidul despre cum funcționează internetul.
De reținut:
- 1 MB/s înseamnă 8 Mbps; împarte la 8 viteza din contract ca să afli viteza de descărcare în MB/s;
- lățimea de bandă contează la descărcări, latența la jocuri, apeluri și navigare;
- fluctuația și pierderea de pachete strică apelurile chiar la viteze mari;
- testul de viteză se face prin cablu, repetat, la ore diferite;
- contractul de internet fix trebuie să precizeze și o viteză minimă.
Întrebări frecvente
Ce înseamnă ping?
Ping este un program care măsoară latența trimițând un pachet mic spre un server și cronometrând răspunsul. Prin extensie, valoarea măsurată, în milisecunde, este numită tot ping.
Ce latență este bună pentru jocuri online?
Sub 30–40 ms este de obicei foarte bine, iar sub 60 ms este acceptabil pentru majoritatea jocurilor. Mai important decât valoarea în sine este ca latența să fie stabilă, fără fluctuații mari.
De ce testul de viteză arată mai puțin pe telefon decât pe calculator?
Telefonul se conectează prin Wi-Fi, care pierde viteză cu distanța și prin pereți, iar antenele lui sunt mai mici. Calculatorul legat prin cablu măsoară mai aproape de viteza reală a abonamentului.
Merită un abonament de 1 Gbps?
Merită dacă în casă sunt mulți utilizatori simultan, transferi des fișiere mari sau faci copii de rezervă în cloud. Pentru navigare și video obișnuit, diferența față de un abonament mai mic se simte puțin, mai ales pe Wi-Fi.
Cum dovedesc că furnizorul nu respectă viteza din contract?
Fă măsurători repetate, prin cablu, cu instrumentul oficial al ANCOM, Netograf.ro, și păstrează rezultatele. Cu ele reclami în scris la furnizor și, dacă e nevoie, la ANCOM.
